Panoramă de piață: grâu, porumb și soia
Grâul la Chicago începe ședința de vineri ușor mai slab după revenirea de joi, condusă de grâul de iarnă. Contractul CBOT pe grâu cu scadență decembrie 2025 se tranzacționează în jur de 5,39 USD/bu, o corecție moderată față de închiderea de joi, de aproximativ 5,41 USD, în timp ce piața digeră noile informații privind oferta și un raport solid al vânzărilor la export. Vânzările săptămânale la export, de circa 505.000 tone, se situează la mijlocul intervalului de așteptări și marchează un maxim al ultimelor trei săptămâni, iar interesul deschis pe SRW a crescut cu peste 7.500 de contracte, subliniind revenirea participanților pe piață. Din punct de vedere fundamental, Statistics Canada a revizuit în sus estimarea pentru recolta de grâu din 2025 până aproape de 40 de milioane de tone, cu mult peste așteptările anterioare, iar grâul moale din Franța este acum semănat în proporție de 99%, 96% dintre culturi fiind evaluate ca bune/excelente, ceea ce consolidează imaginea unei oferte globale confortabile, chiar dacă vremea și logistica din regiunea Mării Negre rămân sub atenția traderilor.
Contractele futures pe porumb sunt, de asemenea, ușor mai slabe în tranzacționarea timpurie de la Chicago, contractul decembrie 2025 situându-se în jur de 4,36 USD/bu, după creșterile de 3–6 cenți consemnate joi. Un nou interes de cumpărare este vizibil prin creșterea interesului deschis cu peste 11.000 de contracte, susținut de o cerere robustă pentru exportul american: vânzările săptămânale au ajuns la aproximativ 1,99 milioane de tone, spre limita superioară a estimărilor pieței și al treilea cel mai mare volum al anului comercial. Datele privind exporturile Braziliei arată că livrările de porumb din noiembrie au depășit ușor 5 milioane de tone, în creștere cu circa 6% față de anul anterior, iar asociația exportatorilor ANEC estimează pentru decembrie încărcări de aproape 5 milioane de tone, semnificativ peste nivelul de anul trecut, menținând competiția globală intensă. Recolta de porumb a Canadei din 2025 este estimată la aproximativ 14,9 milioane de tone, în scădere cu puțin peste 3% față de anul trecut – o ușoară strângere a ofertei, care însă face prea puțin pentru a compensa fluxul consistent din America de Sud.
Soia deschide ședința de vineri pe o notă ușor mai moale, cu futures CBOT ianuarie 2026 tranzacționându-se în jur de 11,18 USD/bu, corectând după câștigurile moderate din sesiunea anterioară. Vânzările săptămânale la export de soia americană pentru săptămâna încheiată la 30 octombrie au ajuns la aproximativ 1,25 milioane de tone, exact la mijlocul intervalului de așteptări, dar cu aproape 14% sub săptămâna precedentă și cu circa 49% sub aceeași perioadă a anului trecut. China a revenit în piață cu achiziții de aproximativ 232.000 de tone, în timp ce vânzările de șrot de soia și ulei de soia au fost mai temperate. Din perspectiva ofertei, Statistics Canada evaluează producția de soia din 2025 la 6,79 milioane de tone, în scădere cu puțin peste 10% de la un an la altul, însă această strângere este mai mult decât compensată de exporturile agresive ale Braziliei: livrările de soia din noiembrie au ajuns la 4,2 milioane de tone, cu 64% peste nivelul de anul trecut, iar ANEC anticipează exporturi de 2,81 milioane de tone în decembrie, de asemenea mult peste anul trecut, asigurând astfel că importatorii globali rămân bine aprovizionați chiar când fereastra de export a SUA se suprapune cu recolta record din America de Sud.
Factorii globali care influențează ședința de astăzi
La nivel macro, bilanțul cerealiere este pronunțat negativ pe hârtie, după ce FAO și-a majorat prognoza pentru producția globală de cereale în 2025/26 la un nou record, de aproximativ 3,0 miliarde de tone, alături de stocuri record de circa 925,5 milioane de tone. Raportul global stoc/consum este acum proiectat în jur de 22,3%, cel mai ridicat nivel de la începutul anilor ’90, ceea ce întărește narativul unei disponibilități generale confortabile, chiar dacă presiunile regionale persistă. În același timp, indicele FAO al prețurilor la alimente a scăzut cu 1,2% de la lună la lună în noiembrie, a treia scădere consecutivă, condusă de declinurile accentuate la zahăr și lactate, în timp ce cerealele au înregistrat creșteri, pe fondul reacției pieței grâului la potențialul interes de cumpărare din partea Chinei, la riscurile de securitate din Marea Neagră și la așteptările privind suprafețe mai mici semănate în Rusia.
Fluxurile comerciale din America de Sud rămân unul dintre cei mai importanți factori de ancorare a prețurilor. Exporturile de soia ale Braziliei din noiembrie au urcat la 4,2 milioane de tone, în creștere cu 64% față de anul precedent, datorită recoltei record din 2025, care a prelungit volumul ridicat al livrărilor mai târziu în anul calendaristic decât de obicei. Asociația exportatorilor ANEC estimează încărcări de soia în decembrie de circa 2,81 milioane de tone, cu aproape 90% peste aceeași lună a anului trecut, în timp ce exporturile totale de soia proiectate pentru întreg anul 2025 sunt stabilite la 110 milioane de tone, față de 97,3 milioane în 2024. În cazul porumbului, ANEC estimează exporturi de aproape 4,99 milioane de tone în decembrie, față de 3,62 milioane anul trecut, subliniind modul în care Brazilia concurează direct cu originea americană pe numeroase destinații cheie. În schimb, exporturile de șrot de soia sunt estimate mai mici în decembrie față de anul trecut, ceea ce poate strânge ușor balanța globală a șroturilor proteice la margine.
Perspectiva cererii Chinei și relația acesteia cu furnizorii americani continuă să dea tonul în formarea prețurilor forward la soia. Atașatul USDA la Beijing estimează importurile chineze de soia în 2025/26 la aproximativ 106 milioane de tone, doar marginal sub anul anterior, cu o producție internă de circa 19,9 milioane de tone, reflectând eforturile Beijingului de a tempera creșterea importurilor, dar cu o dependență în continuare puternică de boabele din import. Pe plan diplomatic, un acord încheiat la sfârșit de octombrie între președinții Trump și Xi a extins armistițiul tarifar și a inclus angajamente privind achizițiile de soia, reduceri de tarife și eliminarea unor bariere netarifare, iar o întâlnire recentă între consiliul de comerț al Chinei și US Soybean Export Council la Washington a prezentat comerțul cu soia ca un „model” pentru reconstrucția relațiilor bilaterale mai largi. Reprezentantul pentru Comerț al SUA, Jamieson Greer, a subliniat că Washingtonul prioritizează stabilitatea în detrimentul confruntării cu China, ceea ce întărește așteptările că produsele agricole – inclusiv soia, porumbul și grâul – vor rămâne centrale în relația comercială dintre cele două țări.
În complexul uleiurilor vegetale, India introduce o schimbare importantă din perspectiva cererii. Rafinăriile indiene au anulat, potrivit relatărilor, aproximativ 70.000 de tone de ulei brut de soia contractate pentru livrare în decembrie–ianuarie, după o apreciere puternică a prețurilor globale la uleiul de soia și o rupie aflată la un minim istoric, care au împins costurile de import mult peste nivelurile interne. Ofertele pentru uleiul brut de soia cu livrare în ianuarie sunt acum în jur de 1.220 USD/tonă, semnificativ mai sus față de aproximativ 1.140 USD/tonă acum o lună, lăsând importatorii cu pierderi de peste 70 USD/tonă pe mărfurile deja contractate. Prima de preț față de uleiul de palmier s-a lărgit la peste 100 USD/tonă, determinând rafinăriile să se reorienteze către uleiul de palmier mai ieftin din Indonezia și Malaezia; această schimbare este negativă pentru cererea de ulei de soia, dar per ansamblu susține prețurile la uleiul de palmier, cu efecte de propagare asupra marjelor de procesare a oleaginoaselor și asupra deciziilor de semănat la soia, rapiță și floarea-soarelui.
Pe frontul de reglementare, legea Uniunii Europene privind defrișările (EUDR) a fost amânată cu un an în urma unui acord provizoriu între Comisia Europeană, Parlament și Consiliu. Întârzierea este menită să simplifice implementarea și să ofere mai mult timp companiilor și autorităților să se adapteze, dar amână, de asemenea, întreaga sarcină de conformare pentru exporturile de soia, cafea, cacao, ulei de palmier și alte mărfuri către UE. Pentru piețele de cereale și oleaginoase, aceasta înseamnă o ușurare pe termen scurt pentru fluxurile comerciale care altfel ar fi putut fi perturbate deja în această lună, păstrând în același timp un strat structural de risc de reglementare pe termen mediu, deoarece legea își propune în continuare să înăsprească standardele de aprovizionare și trasabilitate.
Vremea rămâne un factor cheie pentru prima de risc pe termen scurt. În America de Nord, un strat de zăpadă adecvat protejează grâul de iarnă aflat în repaus vegetativ din regiunile nordice ale SUA de frigul persistent, în timp ce în Câmpiile Centrale și de Sud fronturi succesive aduc precipitații limitate și o tendință spre aer mai rece în a doua jumătate a lunii decembrie. Midwest-ul se află sub influența unui tipar de tip „clipper”, cu ninsori periodice, vânturi puternice și oscilații de temperatură, oferind doar un ajutor modest pentru seceta de fond. În zona Deltei, nivelurile râurilor rămân reduse, în ciuda unor ploi recente. În America de Sud, un front staționar deasupra Braziliei centrale aduce, în sfârșit, ploi abundente atât de necesare pentru culturile de soia în dezvoltare și atenuează deficitele anterioare de umiditate, în timp ce sudul se confruntă cu o tendință mai lentă de uscare, întreruptă de fronturi ocazionale. Argentina rămâne într-un regim de perioade lungi de secetă, fragmentate de fronturi izolate, ceea ce generează condiții variabile pentru porumb și soia, dar umiditatea solului este, în linii mari, adecvată. În Europa, sistemele atlantice frecvente și umiditatea suficientă a solului susțin grâul de iarnă, în timp ce regiunea Mării Negre – în special sudul Ucrainei și sud-vestul Rusiei – continuă să se confrunte cu secetă prelungită și umiditate sub normalul solului, chiar dacă temperaturile în scădere împing treptat culturile către repaus. O fază pozitivă a Oscilației Atlantice de Nord indică condiții în general blânde în Europa până la jumătatea lunii, reducând riscul de îngheț, dar lăsând unele zone expuse dacă deficitul de umiditate persistă.
Actualizările regionale privind oferta întăresc impresia unei disponibilități abundente în principalii exportatori, chiar și în prezența unor tensiuni locale. Statistics Canada a ridicat estimarea pentru recolta de grâu a Canadei din 2025 la aproximativ 40 de milioane de tone și pentru rapiță la circa 21,8 milioane de tone, ambele peste prognozele anterioare, în timp ce producția de porumb este doar ușor mai mică față de anul trecut. Imaginea mai largă a exporturilor agricole ale Braziliei rămâne solidă: datele oficiale arată că exporturile de soia din noiembrie au crescut cu 64%, livrările de carne de vită cu 40%, iar exporturile de cafea au scăzut cu 26% – o combinație care sprijină realul brazilian și menține dinamica investițiilor în agricultură. Din perspectiva cererii, cele mai recente date săptămânale ale USDA privind vânzările la export arată volume bune pentru grâul, porumbul și soia din SUA, confirmând că originea americană rămâne competitivă, chiar dacă se confruntă cu o competiție puternică din partea Braziliei și a regiunii Mării Negre.
Infrastructura, structura proprietății și politica energetică adaugă noi straturi poveștii pe termen mediu. În Rusia, compania americană NCH Capital a reiterat că nu are planuri să vândă AgroTerra, unul dintre cei mai mari operatori de terenuri agricole din țară, chiar după ce activul a fost plasat sub administrare temporară de stat, ceea ce sugerează continuitatea capacității de producție într-un important exportator de cereale. În Argentina, concesiunea de 25 de ani pentru întreținerea râului Parana – pe unde trece cea mai mare parte a exporturilor de soia și porumb ale țării – va exclude, potrivit informațiilor, companiile străine deținute de stat de la licitație, ceea ce ar putea schimba peisajul competitiv în ceea ce privește dragajul și serviciile de navigație, dar urmărește, în ultimă instanță, adâncirea șenalelor la cel puțin 40 de picioare pentru a susține volume mari de export. Între timp, în sectorul biocombustibililor din SUA, o coaliție de rafinării, producători de biocombustibili și comercianți a cerut președintelui Trump să susțină o legislație care să permită vânzarea pe tot parcursul anului de benzină cu E15 și să înăsprească regimul de Small Refinery Exemptions. Trecerea la un E15 permanent ar sprijini structural cererea de porumb, iar un cadru mai previzibil al acestor derogări ar putea reduce volatilitatea de politică pentru producătorii de etanol și, indirect, pentru cultivatorii de porumb.
Luate împreună, piețele cerealelor navighează astăzi un mix clasic de factori: balanțe globale la maxime istorice și exporturi puternice din America de Sud limitează potențialul de raliu, în timp ce cererea suplimentară din partea biocombustibililor, dinamica în schimbare a comerțului China–SUA, reorientarea importurilor de uleiuri vegetale în India, întârzierile de reglementare în Europa și un tablou meteorologic neuniform, dar în general favorabil, trag în sus sau în jos prima de risc la margine. Pentru moment, echilibrul dintre aceste forțe menține grâul, porumbul și soia de la Chicago în intervale relativ înguste de preț, iar piața rămâne extrem de sensibilă la orice surpriză în viitoarele date privind vânzările la export, la evoluțiile meteo din America de Sud sau la noi titluri de politică.