În timp ce seceta și căldura reduc recoltele de grâu și, în special, de porumb în Europa, floarea-soarelui și rapița înregistrează creșteri de două cifre, iar Bruxelles-ul alocă o jumătate de miliard de euro sub formă de ajutor de urgență pentru îngrășăminte, din care Bulgaria primește peste 11,6 milioane de euro.

Prognoza Copa-Cogeca: un an mai dificil pentru cereale

Grupurile de lucru ale Copa-Cogeca conturează o imagine mixtă pentru agricultura europeană în 2026. Producția totală de cereale în UE-27 este estimată să ajungă la aproximativ 264 milioane de tone, ceea ce reprezintă o scădere de 6,6% față de anul trecut și marchează un recul clar după redresarea puternică înregistrată în 2025. Cauza nu este atât reducerea suprafețelor cultivate, cât randamentele mai scăzute în mare parte a Uniunii și declinul accentuat al porumbului, în timp ce criza îngrășămintelor rămâne un factor suplimentar, deși mai limitat. Rezultatele finale depind însă în mare măsură de condițiile meteorologice, deoarece valurile recente de căldură, ploile torențiale și grindina ar putea fi provocat pagube mai grave decât se estimase inițial.

Grâul, orzul și mai ales porumbul sunt în scădere

Producția de grâu din UE este așteptată să scadă cu 4,2%, grâul comun fiind în scădere cu 4,3%, iar grâul dur cu un nivel mai moderat de 2,1%. Pentru orz se prognozează un declin de 3,5%, în timp ce ovăzul este așteptat să înregistreze o scădere mult mai accentuată, de 9,3%. Porumbul rămâne însă cultura cea mai afectată, producția putând să se reducă cu 13,9% comparativ cu 2025, în principal din cauza reducerii estimate a suprafețelor însămânțate cu 15,2% în Franța, Ungaria și Spania, unde seceta și stresul termic limitează deja potențialul culturii. În ciuda acestui recul, recolta din 2026 este totuși așteptată să rămână peste nivelurile unora dintre cei mai dificili ani recenți, însă problema competitivității fermierilor europeni revine din nou în prim-plan.

Culturile oleaginoase continuă să crească

Spre deosebire de cereale, perspectivele pentru culturile oleaginoase rămân considerabil mai favorabile. Producția totală în UE-27 este estimată la 33,3 milioane de tone, cu 6,8% mai mult decât în 2025, creștere determinată în principal de extinderea suprafețelor cultivate cu 6,6%. Cea mai puternică evoluție este așteptată la floarea-soarelui – o creștere de două cifre, de 11,2% – susținută atât de suprafețe mai mari, cât și de randamente mai bune. La rapiță, producția este estimată să crească cu 6,4%, tot datorită extinderii suprafețelor cultivate, în timp ce singura excepție din sector rămâne soia, unde producția ar putea scădea cu 4,3%, în pofida unei ușoare creșteri a suprafețelor cultivate.

Franța: căldura și seceta reduc randamentul grâului sub 7 tone la hectar

Noile date ale institutului francez de statistică Agreste arată că recolta de grâu moale a Franței va fi de puțin sub 32 milioane de tone, cu 4% mai mică decât în 2025, iar randamentul mediu al grâului de toamnă scade cu o jumătate de tonă, până la 6,93 tone pe hectar. Creșterea suprafeței cultivate cu 125.000 de hectare nu este suficientă pentru a compensa randamentele mai slabe. La orz, imaginea este similară – producția este estimată să scadă cu 6,3%, până la 11,1 milioane de tone, producția de orz de primăvară reducându-se cu până la 36%, în timp ce orzul de toamnă crește datorită extinderii suprafețelor. În cazul rapiței, doar extinderea suprafeței cultivate – de la 1,26 la 1,42 milioane de hectare – reușește să mențină producția la nivelul anului trecut, în ciuda scăderii randamentului de la 3,66 la 3,26 tone pe hectar.

Bruxelles alocă 540 de milioane de euro din cauza prețurilor ridicate la îngrășăminte

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat propunerea Comisiei Europene de a acorda 540 de milioane de euro sub formă de ajutor financiar de urgență pentru producătorii agricoli afectați de creșterea costurilor îngrășămintelor și energiei ca urmare a crizei din Orientul Mijlociu. Bulgaria urmează să primească un pachet de 11.615.100 de euro, în timp ce cele mai mari sume revin Franței (107,1 milioane de euro), Poloniei (66,6 milioane de euro) și Germaniei (60,3 milioane de euro). Statele membre pot dubla sau chiar tripla sprijinul prin cofinanțare națională de până la 200%, iar fondurile trebuie să ajungă la fermieri cel târziu până la 28 februarie 2027, pentru a-i ajuta să ia decizii înaintea noii campanii de însămânțare.

Procesatorii polonezi se orientează către rapița din România

Scăderea estimată a recoltei de rapiță din Polonia – la aproximativ 3,2 milioane de tone, față de 3,6 milioane de tone în sezonul precedent – deschide calea importurilor din țările vecine, iar România se conturează drept principal furnizor, cu un potențial excedent exportabil de aproximativ 1,5 milioane de tone în sezonul 2026/2027. Capacitatea de procesare din Polonia atinge deja aproximativ 4 milioane de tone pe an și ar putea depăși în curând 4,5 milioane de tone, ceea ce face ca importurile de semințe oleaginoase să fie aproape inevitabile. Pentru producătorii români, acest lucru înseamnă un interes în creștere din partea procesatorilor, dar și necesitatea unei strategii atente de vânzare, având în vedere evoluția piețelor bursiere și costurile de transport imediat după recoltare.