Pe fondul unor semne de redresare a condițiilor culturilor și al schimbărilor în comportamentul comercial internațional, regiunea Mării Negre navighează într-un peisaj complex de oportunități și constrângeri. În timp ce România se pregătește pentru un sezon agricol record, Ucraina rămâne prinsă într-o incertitudine logistică și politică ce continuă să-i modeleze rolul în lanțurile globale de aprovizionare cu cereale.

Redresarea promițătoare a României: O recoltă record la orizont

România este așteptată să înregistreze una dintre cele mai spectaculoase redresări ale producției de grâu din Europa. Conform estimărilor actualizate ale serviciului științific al Comisiei Europene, fermierii români ar putea obține un randament mediu de 4,97 tone pe hectar—cu 21% peste media ultimilor cinci ani și cu 8% mai mult decât în 2024. Cu acest avânt, România ar putea depăși nivelurile sale de producție anterioare și chiar să se apropie de valorile excepționale din 2021. Factorul principal care alimentează acest optimism sunt ploile abundente de primăvară, care au atenuat temerile legate de secetă.

Datele privind suprafețele însămânțate, furnizate de Ministerul Agriculturii, indică o suprafață record de peste 700.000 de hectare cultivate cu rapiță, alături de aproape 2,3 milioane de hectare cu grâu, secară și triticale. Aceste niveluri reflectă o investiție puternică în culturile de cereale și oleaginoase și ar putea conduce la cea mai mare recoltă de cereale a României din ultimul deceniu. Analiștii, inclusiv Cezar Gheorghe, estimează o producție de grâu de aproximativ 13,3 milioane de tone—cu 40% mai mult față de anul precedent. Această creștere este crucială nu doar pentru echilibrul intern al României, ci și pentru rolul său ca hub de export către Europa și Orientul Mijlociu.

Ucraina: Bariere logistice, riscuri politice și o relevanță de piață în schimbare

Într-un contrast puternic, Ucraina continuă să se confrunte cu limitări în ceea ce privește exporturile de cereale, din cauza complicațiilor politice și logistice în curs. Conform Institutului de Cercetări Economice și Consultanță în Politici, ponderea Ucrainei în importurile totale ale principalilor parteneri comerciali rămâne marginală, cu excepția notabilă a Republicii Moldova, unde importurile din Ucraina ajung la 12,1%. Pentru majoritatea celorlalte țări—precum Germania, Olanda și China—ponderea este sub 1,4%, ceea ce indică o dependență limitată de cerealele ucrainene, în ciuda capacității agricole semnificative a țării.

De la începutul războiului în 2022, firmele ucrainene au încercat să pătrundă mai agresiv pe noi piețe, dar controalele la frontieră și restricțiile comerciale unilaterale din partea unor țări vecine precum Polonia, Ungaria și România au introdus un nou grad de impredictibilitate. Aceste măsuri—adesea justificate prin motive de securitate națională—se situează în afara cadrului oficial de comerț al UE, complicând logistica exporturilor ucrainene și competitivitatea prețurilor.

Mai mult, cercetătorii au clasificat riscul restricțiilor comerciale pe categorii. Polonia, Ungaria și Slovacia sunt considerate cu risc ridicat din cauza utilizării frecvente a măsurilor comerciale de urgență, în timp ce România, Bulgaria și Republica Moldova sunt considerate cu risc mediu. Această clasificare evidențiază natura tot mai politizată a fluxurilor comerciale de cereale în regiune.

Strategia de diversificare a Egiptului reflectă incertitudinile regionale

Egiptul, unul dintre cei mai mari importatori de grâu la nivel mondial, a început să-și diversifice strategia de aprovizionare pe fondul instabilității geopolitice persistente în regiunea Mării Negre. Agenția de stat pentru cereale a semnat contracte cu Franța și România și explorează rute de aprovizionare din America de Sud și Australia. Prin aceste măsuri, Egiptul urmărește să-și reducă dependența de Rusia și Ucraina și să asigure continuitatea aprovizionării în contextul volatilității prețurilor și logisticii.

Această mișcare este aliniată cu rolul în creștere al României ca furnizor stabil, susținut de producția sa agricolă în expansiune și de condițiile meteo favorabile. Strategia de achiziție a Egiptului include, de asemenea, mecanisme de achiziții amânate pentru a gestiona riscul de preț și pentru a stabiliza rezervele interne.

Perspectivele regionale depind de stabilitate și coordonare

Piața cerealelor din regiunea Mării Negre se află într-un punct de cotitură. Redresarea României stabilește un ton pozitiv pentru potențialul de producție al regiunii, în timp ce mediul comercial al Ucrainei rămâne constrâns de factori dincolo de performanța agronomică. Pe măsură ce principalii importatori își diversifică sursele de aprovizionare, iar țările vecine își reanalizează politicile comerciale, influența regiunii asupra prețurilor și fluxurilor globale de cereale va depinde în mare măsură de evoluția condițiilor meteo, a politicii și a cooperării transfrontaliere în lunile următoare.