Piața cerealelor din regiunea Mării Negre trece printr-o perioadă de schimbări semnificative în sezonul 2025/26, caracterizată prin prognoze record de producție, condiții meteorologice îmbunătățite, strategii de export în transformare și modificări ale costurilor de infrastructură care sunt pe cale să remodeleze dinamica comerțului regional.
România se pregătește pentru recolte istorice
România, un jucător-cheie pe piața cerealelor din Europa, este pe cale să înregistreze cele mai mari recolte de grâu și rapiță din istorie. Ploile favorabile de la sfârșitul primăverii și temperaturile mai ridicate au compensat întârzierile inițiale la semănat cauzate de un aprilie rece, permițând culturilor de iarnă să se dezvolte excepțional de bine. Ministerul Agriculturii estimează o suprafață cultivată cu grâu de 2,22 milioane de hectare, cu randamente preconizate între 4,97 și peste 6,3 tone pe hectar. În funcție de randamentul final, producția totală de grâu ar putea depăși 13 milioane de tone – posibil chiar să ajungă la 14–15 milioane, potrivit unor oficiali guvernamentali, depășind toate recordurile anterioare. Și suprafețele cultivate cu rapiță au atins un maxim istoric, de peste 702.000 de hectare, iar producția ar putea depăși 2 milioane de tone, susținută de o biomasa puternică și rezerve de umiditate îmbunătățite.
Cu toate acestea, suprafața cultivată cu orz a scăzut, probabil din cauza redirecționării terenurilor către grâu, considerat mai profitabil. Porumbul rămâne cultura dominantă în România ca suprafață, deși tendințele pe termen lung arată o ușoară scădere. În ciuda acestui fapt, se estimează că recolta de porumb din 2025 va înregistra o redresare semnificativă față de performanța slabă din 2024, cu estimări cuprinse între 10,1 și 11,4 milioane de tone.
Complexul oleaginoaselor evoluează pe fondul blocajelor în procesare
Sectorul oleaginoaselor din România continuă să se extindă, în special în producția de rapiță și floarea-soarelui. Ploile la timp au sprijinit potențialul de producție, conducând la așteptări de creștere a randamentelor cu 7% peste media ultimilor cinci ani. Se estimează că producția de floarea-soarelui va crește cu 50% față de anul anterior, după un an agricol dezastruos în 2024. Totuși, capacitatea de procesare internă rămâne limitată, ceea ce a determinat fabricile românești să importe ulei brut de floarea-soarelui din Ucraina pentru rafinare locală. Deși exporturile au rămas puternice – susținute de prețuri ridicate și cererea din Turcia – marjele interne scăzute și concurența globală continuă să frâneze dezvoltarea procesării cu valoare adăugată.
Bulgaria preconizează o redresare importantă în producția de oleaginoase
După câțiva ani de pierderi cauzate de vreme nefavorabilă, Bulgaria anticipează o redresare puternică în producția de oleaginoase. Se preconizează că randamentele la rapiță vor fi cu 3% peste media pe cinci ani, iar producția de floarea-soarelui ar putea crește cu 22% față de anul trecut, ajungând la 2 milioane de tone. Suprafața cultivată cu rapiță a crescut cu peste 50% comparativ cu anul anterior, susținută de condiții agricole excelente în 90% din terenurile semănate în toamnă. Optimismul Ministerului Agriculturii este confirmat și de FAS (USDA), care remarcă un potențial și mai mare dacă vremea de vară rămâne favorabilă.
Schimbări geopolitice și structurale: taxa pe strâmtoarea Bosfor și strategia regională
Începând cu 1 iulie 2025, Turcia va majora taxele de tranzit prin strâmtorile Bosfor și Dardanele cu 15%, crescând costurile la 5,83 USD pe tonă. Această măsură, corelată cu creșterea prețului aurului, ar putea afecta exporturile de cereale din porturile Mării Negre, în special cele care utilizează rutele de pe Dunăre. Fiind a patra creștere tarifară din 2022 încoace, această schimbare ar putea afecta competitivitatea exporturilor vrac, precum grâul, porumbul și oleaginoasele, determinând comercianții să-și reevalueze rutele logistice.
Între timp, România și alte țări dunărene câștigă influență în fluxurile de cereale din regiune. Cu CME analizând contracte futures pe Marea Neagră legate de prețurile portuare din România și Bulgaria, rolul strategic al regiunii în comerțul global cu cereale se extinde. Recolta puternică din 2025 ar putea accelera această tranziție, mai ales dacă logistica se adaptează rapid.
Orientarea Ucrainei spre procesare internă și perturbări comerciale
Pe fondul conflictului în desfășurare, Ucraina își îndreaptă tot mai mult atenția către exporturile cu valoare adăugată și procesarea internă. Inițiativele guvernamentale și susținerea partenerilor internaționali vizează promovarea produselor rafinate în detrimentul cerealelor vrac. Totuși, propunerea recentă de a impune o taxă de export de 10% pentru rapiță și soia a stârnit opoziție din partea fermierilor, care avertizează asupra pierderilor de venituri și deteriorării relațiilor comerciale.
Deși suprafețele semănate cu floarea-soarelui și rapiță au depășit așteptările și se anticipează recolte bune, blocajele structurale în procesare și logistică persistă. Noile cote și tarife impuse de UE pentru cerealele ucrainene nu au avut încă un impact asupra prețurilor, dar implicațiile pe termen lung ar putea remodela rutele comerciale și competitivitatea regională.
Piața cerealelor din regiunea Mării Negre intră într-o fază de transformare în sezonul 2025/26. România și Bulgaria își revin după sezoane slabe cu recolte potențial record, în timp ce Ucraina își redefinește strategia de export. Modificările de costuri de infrastructură, cum este creșterea tarifelor din Turcia, adaugă noi provocări. În ansamblu, regiunea este bine poziționată pentru a juca un rol strategic mai important în aprovizionarea globală cu cereale – dar acest lucru depinde de capacitatea de adaptare a logisticii, procesării și politicilor naționale.