Grâul furajer dispare pe fondul unui dezechilibru de calitate

Piața grâului furajer din regiunea Mării Negre trece printr-o transformare semnificativă. În Ucraina, ofertele pentru grâu furajer au dispărut la mijlocul săptămânii, după ce rezultatele recoltelor au arătat un conținut de proteine neașteptat de ridicat, ceea ce a determinat reclasificarea unei mari părți din producție ca grâu de panificație. Această deviație calitativă a redus disponibilitatea grâului furajer autentic, iar cererea a crescut, împingând prețurile până la 210 $/tonă FOB în porturi precum Pivdenny, Odesa și Chornomorsk—cu 2 $ mai mult decât ofertele recente.

Piața internă din Ucraina a reflectat aceeași presiune, cu oferte CPT în porturi ajungând și ele la 210 $/tonă. Deși unii comercianți se așteaptă la o echilibrare a pieței odată cu începerea recoltelor în regiunile vestice ale Ucrainei—unde precipitațiile au fost mai favorabile—presiunea pe termen scurt determină strategii mixte de stabilire a prețurilor și de amestecare a calităților. O tendință similară a fost observată și anul trecut, când prețurile grâului furajer s-au aliniat cu cele ale grâului de panificație cu 11,5% proteină, din cauza lipsei de oferte diferențiate.

România și Bulgaria raportează, de asemenea, o calitate general bună a grâului, cu un conținut ridicat de proteine, ceea ce limitează și mai mult producția de grâu furajer în întreaga regiune. Practic, piața estompează tot mai mult linia de demarcație dintre grâul furajer și cel de panificație, comercianții adaptându-se la ceea ce este disponibil.

Colapsul porumbului în Bulgaria din cauza secetei

În contrast puternic cu grâul, sectorul porumbului din Bulgaria se află într-o criză profundă. Seceta prelungită și căldura extremă au devastat recolta de porumb din 2025, în special în regiunea Ruse, de-a lungul Dunării. Fermieri precum Stanimir Stanchev raportează că întregi terenuri s-au uscat înainte de formarea știuleților, făcând imposibilă orice recoltare. Impactul economic este grav, iar în lipsa unor compensații așteptate, mulți agricultori iau în considerare renunțarea totală la cultivarea porumbului.

Și culturile de floarea-soarelui au fost afectate, iar preocupările pe termen lung privind reziliența climatică și lipsa infrastructurii de irigații determină fermierii bulgari să se reorienteze către culturi alternative precum armurariul, rapița și mazărea. Totuși, aceste tranziții implică costuri inițiale ridicate și o viabilitate redusă pe termen scurt.

Perspective mai optimiste pentru oleaginoase în regiunea extinsă

În ciuda dificultăților din Bulgaria, perspectivele pentru culturile oleaginoase din regiunea extinsă Marea Neagră–Dunăre sunt mai optimiste. Condițiile favorabile și extinderea suprafețelor cultivate ar putea duce la o creștere cu 2,4% a producției totale în sezonul 2025/26 față de anul anterior. Rusia conduce acest avans, cu aproape 1 milion de hectare în plus, în timp ce Ungaria, România și Serbia adaugă fiecare în jur de 50.000 de hectare.

Ucraina rămâne liderul regional în producția de oleaginoase, contribuind cu o treime din recolta totală. Deși extremele climatice din 2024 au împiedicat atingerea unor randamente record, în ciuda suprafețelor mari cultivate, așteptările pentru 2025 sunt mai promițătoare—chiar dacă suprafața însămânțată este ușor redusă. Recoltele de floarea-soarelui și soia din Ucraina arată deosebit de bine în acest sezon, deși instabilitatea geopolitică și reglementările imprevizibile rămân factori de risc majori.

Fricțiuni geopolitice afectează politica comercială

Dinamica comerțului din jurul Mării Negre devine tot mai complexă. La 14 iulie, cinci state membre ale UE—Polonia, Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria—și-au exprimat opoziția fermă față de un acord comercial revizuit între UE și Ucraina în cadrul DCFTA. Aceste state susțin că noul pact riscă să destabilizeze piețele agricole locale prin permiterea importurilor ucrainene nereglementate, care ar putea inunda economiile lor.

În ciuda asigurărilor oferite de Comisia Europeană că acordul sprijină interesele fermierilor, țările opozante insistă asupra unor revizuiri semnificative, prelungind incertitudinea pentru exportatorii ucraineni de cereale, care se bazează masiv pe accesul la piața UE după expirarea măsurilor comerciale autonome în iunie.

Algeria se orientează către Marea Neagră pentru aprovizionarea cu grâu

Importanța tot mai mare a regiunii în exporturile globale a fost subliniată de licitația masivă de grâu a Algeriei din această săptămână. Țara ar fi achiziționat peste 1 milion de tone de grâu, o mare parte provenind probabil din Ucraina, Rusia și Bulgaria, la un preț mediu CNF de 257 $/tonă. Această tranzacție consolidează poziția regiunii Mării Negre pe piețele de cereale din Africa de Nord—până acum dominate de Franța—pe fondul unei cereri globale pentru grâu cu conținut ridicat de proteine și prețuri competitive.

Transporturile vor fi eșalonate în trei perioade de livrare în octombrie, iar în ciuda incertitudinilor privind originile exacte, comercianții se așteaptă pe scară largă ca țările din regiunea Mării Negre să fie principalii furnizori. Licitația vine la doar o lună după achiziția anterioară a Algeriei de 550.000 de tone, indicând o cerere puternică și o încredere tot mai mare în fiabilitatea și competitivitatea regiunii.

Piața cerealelor din regiunea Mării Negre este în prezent caracterizată de o disponibilitate redusă a grâului furajer, o criză severă în sectorul porumbului din Bulgaria, și o importanță crescândă a regiunii în exporturile globale, mai ales către Africa de Nord. Pe măsură ce extremele climatice, schimbările de calitate și dezbaterile comerciale continuă să modeleze fundamentele pieței, flexibilitatea și reziliența devin esențiale atât pentru producători, cât și pentru exportatori.

Următoarele săptămâni—în special evoluția recoltării în Ucraina și negocierile comerciale cu UE—vor fi decisive pentru determinarea impactului regiunii asupra fluxurilor globale de cereale.