Ucraina: Revenire la un ritm de export dictat de piață

Dinamica exporturilor de cereale din Ucraina s-a stabilizat după ani de perturbări, revenind la ritmuri sezoniere tradiționale. Exporturile de grâu au atins un vârf în prima jumătate a sezonului și acum încetinesc din cauza reducerii stocurilor. Coridoarele maritime funcționează mai fiabil, permițând Ucrainei să recupereze teren pe piețele asiatice precum Indonezia, Thailanda și Vietnam — înlocuind furnizori anteriori precum Bulgaria. Exporturile de porumb către UE rămân robuste, Ucraina asigurând 57% din importurile blocului, compensând lipsa cererii din China prin extinderea comerțului cu Turcia.

Schimbări în suprafețele cultivate și prioritățile de cultură

Creșterea prețurilor cerealelor a încurajat extinderea suprafețelor cultivate cu grâu de iarnă în Ucraina și în alte țări din regiune — cu excepția Rusiei, unde constrângerile economice și suprareglementarea determină o reducere a suprafețelor însămânțate. Pentru sezonul 2025, producția totală de grâu în regiunile Mării Negre și Dunării este estimată să atingă nivelul de anul trecut — 143 milioane de tone. Chiar dacă producția Rusiei poate scădea, randamentele mai mari și extinderea suprafețelor în Ucraina și în unele zone ale UE pot compensa pierderea.

Suprafețele cultivate cu porumb oferă o imagine mixtă: Ucraina le extinde, în timp ce România și Bulgaria le reduc, invocând costuri în creștere și riscuri climatice. Polonia, România și Ucraina rămân furnizori-cheie de porumb pentru UE, cu Ucraina depășindu-și clar vecinii regionali. Cu toate acestea, concurența cu culturile oleaginoase precum floarea-soarelui și rapița continuă să se intensifice.

Culturile oleaginoase: Perspective mixte în contextul unor suprafețe record

Producția globală de oleaginoase a atins un record în acest sezon, în special datorită soiei. Totuși, randamentele au fost sub așteptări din cauza instabilității climatice. În Ucraina, procesatorii oferă prețuri mai mari decât exportatorii pentru soia, menținând prețurile interne ridicate. Suprafața cultivată cu soia va scădea ușor în sezonul următor, după un an record, în timp ce suprafața cu floarea-soarelui este în creștere. Rapița rămâne o cultură preferată în Bulgaria și România, unde unii fermieri au renunțat la porumb, dar Ucraina a redus însămânțările din cauza secetei din toamnă.

În ciuda unei ușoare scăderi a suprafețelor cultivate, producția de soia din regiune ar putea ajunge la 14,9 milioane de tone datorită randamentelor favorabile. Producția de rapiță este estimată la 14,5 milioane de tone. Floarea-soarelui rămâne cea mai productivă cultură oleaginoasă, iar Ucraina intenționează să-și extindă suprafața în sezonul 2025/26.

România: Un avertisment privind impactul climatic

Producția de cereale a României a scăzut la cel mai mic nivel din ultimul deceniu în 2024, cu o producție totală de cereale în scădere cu 14,7% față de anul precedent, ajungând la 17,87 milioane de tone. Producția de grâu a scăzut ușor, dar cea de porumb a scăzut brusc de la 8,5 la 5,99 milioane de tone. Culturile oleaginoase au fost și mai afectate — producția de floarea-soarelui s-a prăbușit cu 34%, iar cea de rapiță cu 32%, subliniind vulnerabilitatea agriculturii regionale la secetă și stres hidric.

Această scădere, provocată de vreme extremă și de costuri în creștere, ilustrează riscuri mai ample în regiune, mai ales acolo unde infrastructura și irigațiile sunt subdezvoltate.

Logistică, politici și acces la îngrășăminte

Redeschiderea unor fabrici-cheie de îngrășăminte, cum este Azomureș din România, și marjele mai reduse pentru UAN în Ucraina subliniază importanța strategică crescândă a lanțurilor locale de aprovizionare. În același timp, schimbările în politicile agricole dintre UE și Ucraina modelează din nou logistica și canalele de export din regiune, în timp ce țările se adaptează la noile reguli vamale și comerciale.

Dinamica comerțului global și oportunitățile de piață

Tensiunile comerciale dintre SUA și UE, împreună cu posibile majorări tarifare, pot redirecționa fluxurile comerciale în favoarea regiunii Mării Negre. Analiștii consideră că Ucraina ar putea câștiga cotă de piață atât în Europa, cât și în Asia. Dacă tensiunile cresc, Ucraina ar putea profita de scăderea exporturilor de cereale și oleaginoase din SUA, în special către China.

Perspective viitoare

Privind spre viitor, vremea rămâne factorul-cheie de incertitudine. Deși culturile de iarnă au trecut cu bine peste o iarnă blândă, condițiile din primăvară vor fi cruciale pentru randamentele finale. Cererea din partea Turciei și Chinei ar putea absorbi o parte din oferta excedentară, dar stocurile globale mari și prognozele slabe pentru comerțul cu grâu vor continua să pună presiune asupra prețurilor, cu excepția cazului în care apar perturbări climatice semnificative.

Producția de cereale din regiune este estimată la 225 milioane de tone în sezonul următor, ușor sub nivelurile record, din cauza scăderilor anticipate în Rusia. Producția de oleaginoase ar putea ajunge la 67 milioane de tone — posibil al doilea cel mai mare nivel din istorie.

Regiunea Mării Negre se află într-un moment de cotitură. Cu forțele pieței în prim-plan, vremea, logistica și alinierea politicilor vor influența rezultatele mai mult ca niciodată. Ucraina s-a dovedit un jucător rezilient, echilibrând redresarea exporturilor, provocările legate de inputuri și schimbările în structura culturilor. Dar în întreaga regiune, adaptabilitatea la climă, flexibilitatea lanțurilor de aprovizionare și evoluțiile geopolitice vor continua să definească piețele de cereale și oleaginoase până în 2026.